• Cabinet de Fericire

Anxietatea socială


Cunoaștem cu toții sentimentul de a fi nervos sau inconfortabil într-o situație socială. Diferite sentimente neplăcute ne pot acapara atunci când trebuie să cunoaștem o persoană nouă sau când trebuie să susținem o prezentare. Pentru o persoană ce suferă de anxietate socială, stresul indus de anumite situații obișnuite poate fi extrem de puternic pentru a i se putea face față. Din cauza anxietății sociale toate aspectele vieții de zi cu zi ar putea fi afectate și ar putea începe să se destrame.


Anxietatea socială, cunoscută uneori și sub numele de fobie socială, reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări mentale, dar cu ajutor specializat, aceasta poate fi depășită. Caracteristica definitorie a anxietății sociale este teama intensă de a nu fi judecat, evaluat negativ sau respins din diferite situații sociale. În cazul in care noțiunile prezentate în acest articol vi se par cunoscute, nu ezitați să mă contactați pentru a stabili o întâlnire.


Potrivit cercetărilor, anxietatea socială afectează aproximativ 7% din populația din întreaga Europă, iar vârsta medie de debut pentru această afecțiune este în anii adolescenței.


Cum se manifestă?

Anxietatea socială poate afecta viața persoanelor afectate. De exemplu, persoanele în cauză pot refuza o oportunitate de angajare care necesită o interacțiune frecventă cu persoane noi sau pot evita să meargă la diverse întâlniri cu prietenii din cauza temerii că mâinile lor vor tremura foarte tare. Simptomele pot fi atât de severe încât să distrugă viața de zi cu zi, intervenind semnificativ în rutina zilnică și în performanțele de la locul de muncă sau de la școală. Anxietatea socială poate sta în calea obținerii unui loc de muncă, în legarea de prietenii sau în realizarea unor relații romantice.


O persoană ce suferă de anxietate socială poate avea următoarele simptome emoționale și comportamentale:

- Teama exagerată față de situații în care ar putea fi judecată;

- Teama de rușine sau umilință;

- Frică intensă cu privire la interacțiunea cu persoanele străine;

- Teama că ceilalți ar putea observa anxietatea;

- Frica de apariția unor simptome ce pot provoca jena, precum roșeața și tremuratul mâinilor sau al vocii;

- Evitarea situațiilor în care ar putea fi în centrul atenției;

- Teamă extremă în rezolvarea unor activități sau situații sociale;

- Evitarea situațiilor sociale comune, precum participarea la petreceri sau diferite adunări, mersul la serviciu sau la școală, inițierea conversațiilor, efectuarea contactului vizual, intrarea intr-o cameră în care oamenii sunt deja așezați etc.

Pentru copii, anxietatea cu privire la interacțiunea cu adulții sau colegii poate fi demonstrată prin plâns, schimbări de temperament, agitație, ascundere în spatele părinților sau prin refuzul de a vorbi.

Persoanele cu anxietate socială prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta tulburări depresive majore și tulburări de consum de alcool sau droguri.


Semnele și simptomele fizice care pot însoți anxietatea socială sunt reprezentate de:

- Înroșire în obraji;

- Creșterea frecvenței cardiace;

- Senzație de nod în gât;

- Tremurături;

- Transpirații;

- Amețeli;

- Grețuri;

- Tulburări de respirație;

- Tensiune musculară.


Simptomatologia anxietății generalizate se poate schimba în timp, în funcție de stres sau solicitări. Deși evitarea situațiilor care produc anxietate vă poate face să vă simțiți mai bine pe termen scurt, este posibil ca anxietatea să continue pe termen lung și să se agraveze dacă nu este urmat un tratament corespunzător.


Care sunt cauzele și factorii de risc?

Asemenea multor condiții de sănătate mintala, anxietatea socială apare probabil ca urmare a unor interacțiuni complexe dintre anumiți factori biologici și de mediu. Cauzele posibile includ:

- Genetica – anxietatea socială are tendința de a se desfășura în familii. Cu toate acestea, nu este în totalitate cunoscut cât de mult se datorează geneticii și cât de mult se datorează comportamentului învățat.

- Structura creierului – o structură din creier, numită amigdala, joacă un rol important în controlul fricii. Persoanele cu o amigdală hiperactivă pot avea un răspuns sporit al fricii, cauzând o stare crescută de anxietate în situațiile sociale;

- Mediul înconjurător – anxietatea socială poate fi un comportament învățat, unii oameni putând dezvolta afecțiunea după o situație socială neplăcută sau jenantă.

Factorii de risc ce pot crește riscul dezvoltării anxietății sociale includ:

- Istoricul familial – probabilitatea anxietății sociale crește atunci cand în familie există părinți sau frați cu această afecțiune;

- Experiențele negative – copiii care experimentează tachinarea, hărțuirea, respingerea, ridiculizarea sau umilința pot fi mai predispuși la anxietatea socială. În plus, alte evenimente negative din viață, precum conflictele familiale, traumele sau abuzul, pot fi asociate cu anxietatea socială;

- Temperamentul – copiii care sunt timizi sau retrași atunci când se confruntă cu situații noi sau cu persoane necunoscute pot prezenta un risc mai mare;

- Existența unor condiții ce atrag atenția – de exemplu, desfigurarea facială, tulburările de vorbire sau tremorul din boala Parkinson pot reprezenta motive pentru care o persoană poate dezvolta anxietate socială.


Tratament

Anxietatea socială reprezintă o condiție ce poate ajunge să vă conducă viața dacă este lăsată netratată. Tratamentul depinde de severitatea afecțiunii și de interacțiunea acesteia cu activitățile zilnice. Tratamentul pentru anxietatea socială include două opțiuni, psihoterapie sau medicamente, acestea putând fi urmate individual sau în asociere.


Psihoterapia îmbunătățește simptomele la majoritatea persoanelor și reprezintă de cele mai multe ori cea mai eficace metodă de tratament. Psihoterapia are ca scop recunoașterea gândurilor negative și creșterea încrederii în sine în situațiile sociale ce produc probleme.


Dacă acest articol vă caracterizează, este posibil să aveți nevoie de ajutor specializat. Nu ezitați să mă contactați pentru a solicita sprijin avizat. Cu ajutor, anxietatea socială nu va mai reprezenta un inconvenient în realizarea activităților de zi cu zi.


Surse:

https://adaa.org/understanding-anxiety/social-anxiety-disorder

https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/mental-health-social-anxiety-disorder#1

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/social-anxiety-disorder/diagnosis-treatment/drc-20353567

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10713797