• Cabinet de Fericire

Ce este demența?




Demența reprezintă un termen colectiv folosit pentru a descrie diverse simptome ale declinului cognitiv. Demența este un simptom al mai multor afecțiuni ascunse sau a unor tulburări cerebrale și nu reprezintă în sine o singură boală, ci un termen general pentru a descrie simptomele caracteristice afectării memoriei, gândirii și comunicării.


Probabilitatea de apariție a demenței crește odată cu vârsta, dar nu reprezintă o parte normală a procesului îmbătrânirii. Se estimează că aproximativ 47,5 milioane de persoane suferă de demență la nivel mondial în acest moment, iar un nou caz de demență este diagnosticat la fiecare 4 secunde.

Acest articol prezintă cauzele potențiale ale demenței, diferitele tipuri ale acestei afecțiuni, dar și opțiunile de tratament disponibile. În cazul în care considerați că dumneavoastră sau o persoană din jur ar putea suferi de demență, nu ezitați să mă contactați pentru programarea unei evaluări psihologice (MMSE + GAFS).


Care sunt simptomele demenței?


O persoană cu demență poate să prezinte oricare dintre simptomele enumerate mai jos, mai ales cele apărute din cauza pierderilor de memorie. Unele simptome pot fi observate de oricine din jurul persoanei afectate, iar altele pot fi observate doar de personalul specializat.


Cele mai frecvente simptome ale demenței includ:

- Pierderi ale memoriei – un prim semn al acestei condiții constă în repetarea excesivă a unei întrebări la care s-a dat deja răspunsul;

- Dificultate în îndeplinirea sarcinilor familiare – sarcinile obișnuite, precum gătitul sau menajul pot fi dificil de realizat;

- Probleme de comunicare – limbajul poate fi utilizat cu dificultate, unele cuvinte putând fi uitate sau folosite în mod greșit, cu alt sens;

- Dezorientare – pierderea pe o stradă cunoscută anterior reprezintă cel mai frecvent exemplu ce poate fi dat. Confuzia este extrem de frecventă la acești pacienți;

- Probleme cu gândirea abstractă – un exemplu destul de des întâlnit constă în incapacitatea de a folosi banii și neînțelegerea valorii acestora;

- Pierderea lucrurilor – locația obiectelor de zi cu zi, precum cheile sau portofelul, poate fi uitată cu ușurință;

- Schimbări de dispoziție – demența poate fi însoțită de schimbări de dispoziție bruște și inexplicabile. O persoană cu demență oscilează frecvent între iritabilitate, suspiciune și teamă;

- Pierderea inițiativei – o persoană cu demență poate manifesta mai puțin interes pentru a începe anumite activități sau pentru a merge undeva.

Pe măsură ce pacientul îmbătrânește, simptomele demenței tind să se înrăutățească.


Care sunt stadiile demenței?


Demența poate fi împărțită în patru stadii:


1. Insuficiență cognitivă ușoară – se caracterizează printr-o stare de uitare generală. Poate afecta multe persoane pe măsură ce îmbătrânesc și progresează adesea spre demență.

2. Demență ușoară – persoanele cu acest stadiu vor prezenta tulburări cognitive care vor influența ocazional viața de zi cu zi. Simptomele includ pierderi de memorie, confuzie și dificultate în îndeplinirea sarcinilor.

3. Demență moderată – viața de zi cu zi devine mai dificilă, iar persoana afectată poate avea nevoie de ajutor din partea celorlalți, de exemplu la îmbrăcare sau pieptănat. Simptomatologia este mai gravă decât în cazul demenței ușoare. De asemenea, pot exista tulburări de somn.

4. Demență severă – în acest stadiu simptomele se înrăutățesc considerabil. Capacitatea de comunicare poate fi pierdută, iar persoana afectată poate necesita ajutor permanent. Sarcinile simple, precum statul în șezut sau ținerea sus a capului pot deveni imposibile. De asemenea, controlul vezicii urinare poate fi pierdut.


Ce tipuri de demență există?


Există mai multe tipuri de demență, iar cele mai frecvente includ:

- Boala Alzheimer – se caracterizează printr-o deteriorare progresivă a creierului. Țesutul cerebral la o persoana cu Alzheimer are în mod progresiv mai puține celule nervoase și conexiuni, iar dimensiunea totală a creierului se micșorează.

- Demența cu corpi Lewy – reprezintă o afecțiune neurodegenerativă legată de structurile anormale din creier. Modificările cerebrale implică o proteină numită alfa-sinucleină.

- Demența mixtă – se referă la un diagnostic de două sau trei tipuri de demență care apar împreună.

- Boala Parkinson – este corelată tot de prezența corpilor Lewy. Deși boala Parkinson este adesea considerată o tulburare motorie, ea poate duce, de asemenea, la demență.

- Boala Huntington – este caracterizată de anumite tipuri de mișcări necontrolate, dar include și demență.

Alte tipuri de afecțiuni care duc la simptome ale demenței includ demența frontotemporală sau boala Pick, hidrocefalia cu presiune normală, atrofia corticală posterioară și sindromul Down.


Care sunt cauzele?


Încă nu se știe exact dacă demența provoacă moartea celulelor creierului sau dacă moartea celulelor creierului cauzează demența. Aceste afecțiuni sunt frecvent asociate reciproc.


Demența vasculară, numită și demență multi-infarct, este provocată de moartea celulelor cerebrale ca urmare a unor afecțiuni cerebrovasculare, de exemplu un accident vascular cerebral. Acest lucru previne fluxul sanguin normal, privând celulele creierului de oxigen.


Demența poate fi cauzată de anumite leziuni ale capului. Demența post-traumatică este direct legată de moartea celulelor creierului cauzată de leziuni directe. Unele tipuri de traumatisme cerebrale traumatice, în special dacă sunt repetitive, precum cele suferite de sportivi au fost asociate cu demențe ce apar mai târziu în viață.


Demența poate fi, de asemenea, cauzată de boli prionice (de exemplu boala Creutzfeldt-Jakob), infecția cu HIV, medicamente, depresie, deficiențe de vitamine sau de diferite anomalii tiroidiene.


Opțiuni de tratament


Decesul celular nu poate fi inversat sau oprit, deci nu există nici un tratament cunoscut pentru demența degenerativă. Gestionarea tulburarilor ce provoacă demența se axează în principal pe îngrijiri și reducerea simptomatologiei. Pe lângă tratamentul medicamentos ce este indicat în multe cazuri, se recomandă vizita la un psiholog pentru evaluare și eventual îmbunătățirea funcției cognitive. Pentru acest lucru vă stau la dispoziție, putând să mă contactați pentru a stabili cât mai curând o întâlnire.

Evaluările psihologice realizate în cabinet sunt efectuate cu ajutorul unor teste licențiate și sunt însoțite de timbru profesional pentru a putea fi folosite în dosarul de încadrare în grad de handicap.


Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/142214.php

https://www.healthline.com/health/dementia#stages