• Cabinet de Fericire

Despre disonanța cognitivă

Updated: Dec 30, 2021



Ce este disonanța cognitivă

Termenul de disonanță cognitivă este folosit pentru a descrie disconfortul mental care rezultă din menținerea a două credințe, valori sau atitudini contradictorii. Oamenii tind să caute consistență în atitudinile și percepțiile lor, astfel încât acest conflict provoacă sentimente de neliniște sau disconfort.

Această inconsecvență între ceea ce cred oamenii și modul în care se comportă îi motivează pe oameni să se angajeze în acțiuni care vor ajuta la minimizarea sentimentelor de disconfort. Oamenii încearcă să elibereze această tensiune în diferite moduri, cum ar fi respingând, explicând sau evitând informații noi.

Cauzele disonanței cognitive

Există o serie de situații diferite ce pot crea conflicte care duc la disonanță cognitivă.


Conformitate forțată

Uneori, s-ar putea să te trezești manifestând comportamente care sunt opuse propriilor convingeri din cauza așteptărilor externe, adesea legate de muncă, școală sau o situație socială. Acest lucru ar putea implica să faci ceva la locul de muncă pentru a nu fi în situația de a fi concediat.

Informație nouă

Uneori, învățarea unor noi informații poate duce la sentimente de disonanță cognitivă. De exemplu, dacă tu ai un comportament despre care vei afla mai târziu că este dăunător, acesta poate duce la sentimente de disconfort. Oamenii se confruntă uneori cu acest lucru fie găsind modalități de a-și justifica comportamentele, fie găsind modalități de a discredita sau de a ignora informații noi.

Deciziile

Oamenii iau decizii, atât mari cât și mici, zilnic. Când se confruntă cu două opțiuni similare, oamenii rămân adesea cu sentimente de disonanță, deoarece ambele opțiuni sunt la fel de atractive. Odată ce a fost făcută o alegere, totuși, oamenii trebuie să găsească o modalitate de a reduce aceste sentimente de disconfort. Oamenii realizează acest lucru justificând de ce alegerea lor a fost cea mai bună opțiune, astfel încât să creadă că au luat decizia corectă.

Ce influențează disonanța cognitivă?

Gradul de disonanță pe care oamenii îl experimentează poate depinde de câțiva factori diferiți, inclusiv de cât de mult apreciază o anumită credință și de gradul în care convingerile lor sunt inconsecvente. Puterea generală a disonanței poate fi, de asemenea, influențată de mai mulți factori, printre care:

- Importanța acordată fiecărui gând. Gândurile care sunt mai personale, cum ar fi convingerile despre sine, mai ales cele foarte apreciate tind să aibă ca rezultat o disonanță mai mare.

- Numărul de gânduri disonante. Cu cât ai mai multe gânduri disonante (conflictuale) cu atât puterea disonanței este mai mare.

Disonanța cognitivă poate avea adesea o influență puternică asupra comportamentelor și acțiunilor noastre. Nu influențează doar modul în care vă simțiți, ci și vă motivează să luați măsuri pentru a reduce sentimentele de disconfort.

Impactul disonanței cognitive

Disonanța cognitivă îi poate face pe oameni să se simtă neliniștiți și inconfortabili, mai ales dacă diferența dintre convingerile și comportamentele lor implică ceva care este esențial pentru stima lor de sine. De exemplu, a te comporta în moduri care nu sunt aliniate cu valorile tale personale poate duce la sentimente intense de disconfort. Comportamentul tău contrazice nu doar convingerile pe care le ai despre lume, ci și credințele pe care le ai despre tine.

Acest disconfort se poate manifesta într-o varietate de moduri. Oamenii pot simți: anxietate, jenă, regret, tristeţe, rușine, stres. Disonanța cognitivă poate chiar influența modul în care oamenii se simt și se văd pe ei înșiși, ceea ce duce la sentimente negative legate de stima de sine și valoarea de sine.

Deoarece oamenii vor să evite acest disconfort, disonanța cognitivă poate avea o gamă largă de efecte. Disonanța poate juca un rol în modul în care oamenii acționează, gândesc și iau decizii. Ei se pot angaja în comportamente sau pot adopta atitudini pentru a ajuta la ameliorarea disconfortului cauzat de conflict.

Unele lucruri pe care o persoană le-ar putea face pentru a face față acestor sentimente includ:

- Adoptarea de convingeri sau idei pentru a ajuta la justificarea sau explicarea conflictului dintre convingerile sau comportamentele lor. Acest lucru poate implica uneori blamarea altor persoane sau factori externi.

- Ascunzându-și convingerile sau comportamentele față de alte persoane. Oamenii se pot simți rușinați de convingerile și comportamentele lor conflictuale, așa că ascunderea acestora față de ceilalți poate ajuta la minimizarea sentimentelor de rușine și vinovăție.

- Căutând doar informații care confirmă credințele lor existente. Acest fenomen, cunoscut sub numele de părtinire de confirmare, afectează capacitatea de a gândi critic despre o situație, dar ajută la minimizarea sentimentelor de disonanță.

Oamenilor le place să creadă că sunt logici, consecvenți și buni la luarea deciziilor. Disonanța cognitivă poate interfera cu percepțiile pe care oamenii le au despre ei înșiși și despre abilitățile lor, motiv pentru care se pot simți adesea inconfortabil.

Confruntarea cu disonanța cognitivă

Atunci când există conflicte între cogniții (gânduri, credințe, opinii), oamenii vor lua măsuri pentru a reduce disonanța și sentimentele de disconfort. Ei pot face acest lucru în câteva moduri diferite, cum ar fi:

- Adăugând mai multe convingeri de susținere care depășesc gândurile disonante. Oamenii care învață că emisiile cu efect de seră au ca rezultat încălzirea globală ar putea experimenta sentimente de disonanță dacă conduc un vehicul care consumă gaz. Pentru a reduce această disonanță, aceștia pot căuta noi informații pentru a depăși gândul că gazele cu efect de seră contribuie la încălzirea globală.

- Reducerea importanței credinței conflictuale. Un bărbat căruia îi pasă de sănătatea sa ar putea fi deranjat să învețe că șederea pentru perioade lungi de timp în timpul zilei este legată de o durată de viață scurtă. Deoarece trebuie să lucreze toată ziua într-un birou și petrece mult timp stând, este dificil să-și schimbe comportamentul. Pentru a face față sentimentelor de disconfort, ar putea găsi în schimb o modalitate de a raționaliza cunoașterea conflictuală. S-ar putea să-și justifice comportamentul sedentar spunând că celelalte comportamente sănătoase ale sale, cum ar fi mâncatul corect și exercițiile fizice, compensează stilul său de viață în mare parte sedentar.

- Schimbându-ți credința. Schimbarea cunoașterii conflictuale este una dintre cele mai eficiente moduri de a trata această disonanță, dar este și una dintre cele mai dificile, în special în cazul valorilor și opiniilor profunde, cum ar fi înclinațiile religioase sau politice.

Capcanele potențiale ale disonanței cognitive

Uneori, modurile în care oamenii rezolvă această disonanță pot contribui la comportamente nesănătoase sau la decizii proaste.

În „A Theory of Cognitive Dissonance”, Leon Festinger, psihologul care a descris pentru prima dată acest fenomen, a dat un exemplu despre modul în care o persoană ar putea face față disonanței legate de un comportament de sănătate, discutând despre indivizi care continuă să fumeze, chiar dacă știu că este nociv pentru sănătatea lor.

Potrivit lui Festinger, o persoană ar putea decide că prețuiește fumatul mai mult decât prețuiește sănătatea, considerând că comportamentul „merită” în termeni de riscuri versus recompense.

O altă modalitate de a face față acestei disonanțe este de a minimiza potențialele dezavantaje. Fumătorul s-ar putea convinge că efectele negative asupra sănătății au fost supraevaluate. El ar putea, de asemenea, să-și liniștească preocupările de sănătate crezând că nu poate evita orice risc posibil.

Leon Festinger a sugerat, de asemenea, că oamenii ar putea încerca să se convingă că, dacă renunță la fumat, atunci se vor îngrășa, ceea ce prezintă și riscuri pentru sănătate. Folosind astfel de explicații, fumătorul este capabil să reducă disonanța și să-și continue comportamentul dăunător.

Istoria disonanței cognitive

Leon Festinger a propus pentru prima dată teoria disonanței cognitive centrată pe modul în care oamenii încearcă să atingă consistența internă. El a sugerat că oamenii au o nevoie interioară de a se asigura că convingerile și comportamentele lor sunt sănătoase. Opiniile inconsecvente sau conflictuale duc la dizarmonie, pe care oamenii se străduiesc să o evite.

În cartea sa din 1957, „O teorie a disonanței cognitive”, Festinger a explicat: „Disonanța cognitivă poate fi văzută ca o condiție antecedentă care duce la o activitate orientată spre reducerea acesteia, așa cum foamea duce la o activitate orientată spre reducerea foametei. Motivația este diferită de cea cu care psihologii sunt obișnuiți să se ocupe, dar, după cum vom vedea, totuși puternică.”

Un cuvânt de la Verywell

Disonanța cognitivă joacă un rol important în multe decizii și evaluări. A deveni conștient de modul în care convingerile conflictuale influențează procesul de luare a deciziilor este o modalitate excelentă de a-ți îmbunătăți performanța și de a face alegeri mai rapide și mai productive. Nepotrivirile dintre convingerile și acțiunile tale pot conduce la sentimente de disconfort și, uneori, la alegeri care au efecte negative.

Hai să găsim împreună cele mai bune strategii pentru tine! Te aștept la cabinet sau online!