Termenul de disonanță cognitivă se utilizează pentru a descrie sentimentele de disconfort mental care apar atunci când anumite convingeri, credințe sau idei sunt contradictorii. Cu alte cuvinte, disonanța cognitivă este un mecanism interior care apare atunci când există diferențe între faptele realizate și ceea ce se gândește cu adevărat.
Teoria disonanței cognitive a fost elaborată pentru prima dată de către psihologul Leon Festinger. Acesta a sugerat că oamenii au nevoia de a se asigura că faptele și comportamentele lor sunt coerente și în concordanță cu propriile convingeri. În acest mod, atunci când există un dezechilibru între gânduri și fapte, oamenii dezvoltă un conflict intern. Disonanța cognitivă reprezintă un aspect foarte important, deoarece modul prin care alegem să o rezolvăm poate reflecta starea de sănătate mintală.
Exemple frecvente
Un exemplu simplu constă în minciuni. Dacă ați spus vreodată o minciună, iar ulterior v-ați simțit inconfortabil pentru că știați că acest lucru nu este corect, probabil ați experimentat un episod de disonanță cognitivă.
Acest fenomen poate fi ușor de trecut cu vederea, deoarece creierul îl rezolvă rapid. Spre exemplu, dacă o persoană trece pe lângă dumneavoastră și vă varsă cafeaua, cel mai probabil prima reacție este una de supărare sau enervare. Cu toate acestea, creierul realizează alte idei de reducere imediată a disonanței, precum dorința de a nu produce un conflict pentru că oricum nu mai era multă cafea sau aceasta nu era foarte bună.
Uneori, raționamentele nu au foarte mult sens, dar funcționează. Astfel, o persoană poate fuma, în ciuda faptului că este conștientă că acest viciu poate duce la cancer pulmonar. Aceasta continuă să fumeze deoarece consideră că fumatul o ajută să facă față anxietății. De asemenea, un alt motiv pentru care continuă să fumeze constă în credința că numarul de țigări fumate nu este atât de mare. Prin aceste metode, creierul este mințit, iar disconfortul interior dispare.
Un alt exemplu obișnuit de disonanță cognitivă este prezent în cazul persoanelor care țin dietă, dar trișează din când în când. Aceștia sunt conștienți că nu au voie să consume anumite alimente, dar se gândesc că doar o cantitate mică la un interval mare de timp nu poate avea efecte negative.
Când devine o problemă?
Disonanța cognitivă este o parte integrantă a fiecărei persoane. Totuși, în unele cazuri, aceasta poate deveni problematică. Într-o lume perfectă, fiecare persoană ar avea un set ferm de idei și principii după care să acționeze, fără a mai exista conflicte interioare. În realitate, dezacordul dintre ceea ce gândim și ce facem poate duce la agitație psihică. Astfel, pentru a reveni la un echilibru, fie modul de acțiune trebuie schimbat, fie gândurile și ideile trebuie modificate.
Expunerea prelungită la acest proces poate provoca reacții emoționale negative, precum stresul, furia, vinovăția sau tristețea. Atunci când aceste emoții nu pot fi controlate, iar disonanța cognitivă diminuată, pot să apară modificări mai grave ale stării de dispoziție, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea de stres post-traumatic. Psihologul reprezintă cea mai potrivită persoană ce poate ajuta la gestionarea acestor emoții.
Confruntarea conflictului interior
Atunci când disonanța cognitivă devine o problemă, rezolvarea senzațiilor neplăcute asociate reprezintă o adevărată provocare. Totuși, aceasta nu poate fi complet eliminată, dar trebuie cunoscute modurile prin care poate fi redusă. Cele mai importante modificări ce pot fi făcute sunt reprezentate de:
- Schimbarea ideilor și convingerilor;
- Modificarea comportamentelor și a acțiunilor;
- Modificarea modului de percepere a propriilor acțiuni.
Aceste metode pot ajuta la obținerea unui echilibru mental, fără conflicte interioare. De asemenea, prin urmarea acestor pași, convingerile, valorile și acțiunile vor fi în armonie.
Utilizările disonanței cognitive
Disonanța cognitivă nu este întotdeauna o componentă negativă și poate avea chiar diferite roluri benefice. De exemplu, aceasta poate avea efecte pozitive în educație. Studiile au arătat că elevii și studenții au fost mult mai entuziaști să învețe atunci când au primit o recompensă. Astfel, știind că dacă învață și vor primi lucrul dorit, aceștia au fost mult mai interesați de educație.
Uneori, disonanța cognitivă poate fi folosită ca terapie în încercarea de a ajuta oamenii să-și schimbe atitudinile și comportamentele nesănătoase, precum furia sau dependențele pentru jocuri de noroc sau substanțe. In această terapie, modelul folosit este de a încerca și a face ca oamenii să înțeleagă atitudinile și comportamentele lor actuale dar și costurile pe care le implică. Ulterior, se dorește modificare acestor comportamente cu unele constructive.
Disonanța cognitivă poate fi folosită și pentru a promova anumite comportamente sociale pozitive, de exemplu sortarea deseurilor, respectarea limitelor de viteză sau folosirea prezervativelor. De asemenea, aceasta poate fi aplicată în diminuarea rasismului și a urii rasiale. În unele cazuri, teoria disonanței cognitive poate fi utilizată chiar și în politică sau în marketing.
Concluzii
Disonanța cognitivă joacă un rol extrem de important în numeroase aspecte ale vieții, precum luarea deciziilor corecte. Conștientizarea modului în care funcționează această noțiune poate ajuta la îmbunătățirea capacității de a face alegeri mai rapide, mai bune și mai exacte. Neconcordanțele dintre propriile convingeri și acțiuni pot duce la sentimente de disconfort, uneori cu rol pozitiv, alteori cu efecte negative, precum depresia sau anxietatea.
Cu ajutor specializat, disconfortul produs de disonanța cognitivă poate fi gestionat mai ușor. În cazul în care căutați ajutor pentru a readuce un echilibru între propriile fapte și gânduri, mă puteți contacta pentru a stabili o întâlnire.
Commentaires