• Cabinet de Fericire

Implicațiile psihologice ale bolilor cronice



A trăi cu o boală cronică poate fi extrem de dificil, atât din punct de vedere fizic, cât și mental. Greutățile ce vin la pachet cu aceste afecțiuni pot afecta capacitatea unei persoane de a face față stresului psihologic și emoțional.


Când o persoană este diagnosticată cu o boală cronică, o mulțime de sentimente intense și de lungă durată se fac resimțite. Epuizarea, teama, frustrarea și tristețea sunt doar câteva exemple de sentimente ce apar destul de frecvent în rândul persoanelor care realizează că viața lor începe să fie diferită.


Care este mecanismul?


Afecțiunile fizice pot crește predispoziția la diferite tulburări psihice datorită asocierii lor cu niveluri anormale de hormoni și neurotransmițători. De exemplu, boala Parkinson implică anomalii ale sistemului dopaminergic, iar durerea cronică este corelată cu dezechilibre ale serotoninei, dopaminei, norepinefrinei și ale acidului gama aminobutiric (GABA). De asemenea, orice stare de sănătate care cauzează inflamație la nivelul creierului ridică riscul de depresie.


Un alt mecanism prin care bolile cronice pot afecta sănătatea mintală constă în creșterea stresului. Există mulți factori stresori posibili și multe emoții produse de bolile fizice. Inițial, punerea diagnosticului poate provoca șoc și durere emoțională. Furia în legătură cu schimbarea stilului de viață este frecvent întâlnită și este normală. Cu toate acestea, prietenii sau membrii familiei pot să înțeleagă greșit acest tip de furie, mai ales că ei nu au aceleași limitări. Aceste sentimente sunt normale și nu reprezintă în sine tulburări psihice, dar circumstanțele și emoțiile asociate stresului psihologic pot deveni dăunătoare atunci când intensitatea lor crește prea mult.


Studiile de specialitate au constatat că stresul cronic duce la o funcționare deficitară a neuronilor și la o supraproducție a celulelor producătoare de mielină. Astfel, raportul dintre materia cenușie și cea albă se modifică, hipocampul fiind afectat de acest proces. Hipocampul reprezintă partea creierului care gestionează emoțiile. Aceste modificări explică de ce stresul cronic duce la tulburări de dispoziție, depresie, anxietate și alte condiții de sănătate mintală.


Bolile cronice și depresia


Cele mai frecvente afecțiuni în care depresia se face resimțită sunt reprezentate de:

- Boala Parkinson;

- Boala Alzheimer;

- Bolile oncologice;

- Diabetul;

- Afecțiunile cerebrovasculare și cardiovasculare.


După aflarea diagnosticului, cele mai multe persoane își pun întrebări precum „De ce tocmai mie?”, „Ce o să mă fac?” sau „Oare cum voi mai trăi?”. Aceste întrebări sunt însoțite de neîncredere, furie, frică și îngrijorare. În multe cazuri, aceste sentimente se vor diminua cu trecerea timpului, dar există cazuri în care boala poate fi traumatizantă și stresantă pe termen foarte lung.


Disconfortul produs de boală, durerea, tratamentele neplăcute, modificările stilului de viață, monitorizarea și analizele ce trebuie realizate frecvent reprezintă doar câteva motive ce induc un stres continuu. Nevoia frecventă de asistență medicală, internările frecvente în spital și teama de a muri pot perturba stilul de viață normal și pot face ca persoanele să cedeze din punct de vedere emoțional.


Depresia reprezintă una dintre complicațiile cele mai frecvente ale traiului cu o boală cronică. Se estimează că aproximativ o treime dintre persoanele cu boli cronice grave dezvoltă această complicație. Alături de boală, depresia afectează capacitatea unei persoane de a-și continua viața în mod normal și de a se bucura de timpul petrecut cu prietenii și familia. Aceasta poate produce o gamă variată de simptome, cele mai frecvente fiind reprezentate de:

- Tristețe, iritabilitate și anxietate;

- Pierderea speranței și scăderea stimei de sine;

- Senzație de vinovăție;

- Pierderea plăcerii și a interesului pentru activitățile anterior plăcute;

- Oboseală și lipsa energiei, apatie;

- Tulburări de concentrare și de memorie;

- Dificultăți în luarea deciziilor;

- Tulburări alimentare, însoțite de creștere sau scădere în greutate;

- Tulburări de somn;

- Dorință de sinucidere sau chiar încercări de a face acest gest.


În ciuda acestor simptome, trebuie știut că depresia este o condiție tratabilă. De asemenea, fără sentimente depresive și cu o atitudine pozitivă, perspectiva bolii cronice se îmbunătățește considerabil. Astfel, specialiștii recomandă tratarea depresiei concomitent cu boala cronică ce a stat la baza ei.


Efectele medicamentelor


Este important de știut faptul că nu doar bolile în sine pot produce depresie sau alte tulburări psihice. Uneori, medicamentele utilizate pentru tratarea bolilor pot contribui la apariția depresiei. Un număr surprinzător de medicamente au acest efect, iar cele mai frecvente sunt reprezentate de:


- Beta-blocantele – persoanele care suferă de hipertensiune arterială, angină pectorală, migrene, tremor, aritmii sau unele tipuri de glaucom pot necesita aceste medicamente. Majoritatea acestora au terminația „-olol”, de exemplu metoprolol, propranolol sau atenolol;

- Statinele – aceste medicamentele sunt prescrise pentru reducerea colesterolului. Totuși, trebuie știut că unul din rolurile colesterolului este de a ajuta la eliberarea neurotransmițătorilor din creier;

- Interferonul alfa – se folosește frecvent pentru tratarea hepatitei sau a unor tipuri de cancer, precum melanomul;

- Opioidele – medicamentele precum morfina, oxicodona și hidrocodona pot produce inițial euforie, dar ulterior pot provoca depresie;

- Anticonvulsivantele – se utilizează pentru tratarea convulsiilor, fibromialgiei sau neuropatiei, dar produc adesea depresie;

- Corticosteroizii – aceste medicamente includ cortizolul și prednisonul și se utilizează ca antiinflamatoare. Pot fi administrate în diverse afecțiuni, precum lupusul, artrita reumatoidă și guta. Determină depresie prin efectul lor asupra nivelurilor de serotonină;

- Medicamentele stimulante – sunt utilizate frecvent pentru a trata oboseala și somnolența pe parcursul zilei sau chiar tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție (ADHD). Acestea pot modifica nivelul dopaminei, contribuind la dezvoltarea depresiei.


Anxietatea este, de asemenea, un posibil efect secundar al multor medicamente utilizate pentru tratarea bolilor cronice. Adesea, medicamentele prezentate anterior pot produce atât depresie, cât și anxietate. În plus, hipoglicemia poate reprezenta un alt motiv de apariție a acestor complicații, mai ales când este produsă de medicamentele indicate în diabet.


Concluzii


Bolile cronice reprezintă condiții ce pot afecta o persoană atât pe plan fizic, cât și pe plan psihic. Greutățile la care sunt supuse persoanele cu aceste afecțiuni pot duce la numeroase sentimente, de la frustrare și furie la depresie și anxietate.

Atunci când bolile cronice au implicații psihologice, efectele pot fi extrem de negative, putând ajunge să producă chiar și tentative de suicid. Cu toate acestea, majoritatea efectelor psihologice pot fi tratate cu ajutorul profesioniștilor din domeniu, astfel încât perspectiva asupra vieții să fie mult mai bună. Nu ezitați să mă contactați dacă lupta cu boala devine mult prea grea. Vă stau alături!