Sindromul de stres posttraumatic reprezintă o condiție a stării de sănătate mintală care este declanșată de un eveniment marcant. Majoritatea persoanelor ce se confruntă cu evenimente traumatizante întâmpină apoi dificultăți, fie temporare, fie permanente. Totuși, cu trecerea timpului și cu o îngrijire adecvată concentrată asupra propriei persoane, simptomatologia se poate remite.
În cazul în care simptomele se agravează și persistă luni sau chiar ani, activitățile obișnuite pot fi afectate, indicând un posibil sindrom de stres posttraumatic. Obținerea unui tratament eficient reprezintă un aspect important pentru reducerea simptomelor și pentru îmbunătățirea calității vieții. Un psihoterapeut vă poate ghida în acest demers.
Cum se manifestă?
Există cazuri în care sindromul de stres posttraumatic a apărut în decurs de o lună de la un eveniment traumatic, dar există și șansa ca simptomele să apară la câțiva ani de la eveniment. Aceste simptome provoacă probleme semnificative în diferite situații sociale, de muncă sau de relaționare. De asemenea, pot interfera cu activitățile normale ale vieții.
Simptomele cele mai frecvente sunt reprezentate de:
- Retrăiri ale evenimentului, flashback-uri și coșmaruri recurente;
- Tahicardie și palpitații;
- Tremor, în special al mâinilor;
- Iritabilitate;
- Transpirații;
- Teamă exagerată;
- Reacții exagerate la stimuli puternici, precum cei sonori;
- Tulburări de somn, mai ales insomnie;
- Senzație de rușine și vinovăție;
- Evitarea factorilor ce pot readuce amintirea evenimentului traumatic;
- Reducerea randamentului la locul de muncă și în activitățile obișnuite;
- Dificultăți de concentrare.
În cazuri severe, sindromul de stres posttraumatic poate provoca efecte severe, precum:
- Alte probleme de sănătate mentală (depresie, anxietate, fobie);
- Distrugerea relațiilor cu persoanele apropiate;
- Auto-vătămare sau comportament distructiv, cum ar fi abuzul de alcool sau droguri;
- Gânduri suicidare sau chiar sinucidere.
Simptomele pot varia în intensitate și în timp și sunt diferite de la persoană la persoană. S-ar putea ca simptomele să apară atunci când există niveluri crescute de stres sau când sunt întâlnite situații care amintesc de evenimentul traumatizant. Pentru a face față acestor simptome este foarte importantă solicitarea ajutorului din partea unui psiholog.
Care sunt cauzele și factorii de risc?
Sindromul de stres posttraumatic apare atunci când o persoană este marcată în mod exagerat de anumite evenimente, precum decesul unei persoane, amenințări, vătămări grave sau agresiuni sexuale.
Specialiștii nu sunt încă siguri de ce unele persoane dezvoltă această tulburare, iar altele nu. Se consideră că motivul constă într-un amestec complex de factori ce includ:
- Durata și intensitatea traumei suferite;
- Vârsta la care a fost experimentată trauma și capacitatea de înțelegere a celor petrecute;
- Moștenirea genetică a riscului de a dezvolta boli mentale, precum anxietatea și depresia;
- Tipul de temperament;
- Modul prin care creierul controlează nivelul substanțelor chimice și a hormonilor care apar ca răspuns la stres.
Cele mai frecvente cauze ce conduc la apariția sindromul de stres posttraumatic sunt următoarele:
- Expunerea la zone în care există conflicte militare;
- Abuzul fizic în copilărie;
- Munca într-un domeniu riscant, așa cum este cazul militarilor;
- Violența sexuală, inclusiv violurile;
- Amenințarea cu o armă;
- Jafurile și răpirile;
- Accidentele grave;
- Tortura;
- Incendiile și dezastrele naturale.
Prevenție
După supraviețuirea unui eveniment traumatizant, multe persoane au inițial simptome care pot să pară a alcătui tabloul clinic al sindromului de stres posttraumatic. Frica, anxietatea, depresia și vina reprezintă reacții normale la traume. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor reușesc să le depășească în cele din urmă, fără a dezvolta complicații pe termen lung.
Obținerea ajutorului și a sprijinului în timp util poate împiedica agravarea reacțiilor normale la stres, evitând sindromul de stres posttraumatic. Astfel, familia și prietenii trebuie să devină buni ascultători pentru persoana suferindă. Aceasta are nevoie să discute cu cineva despre apăsările ei, fără a fi judecată sau, mai grav, acuzată.
Opțiuni de tratament
Principalele metode de tratament sunt reprezentate de medicamente, psihoterapie sau o combinație a celor două. Deoarece sindromul de stres posttraumatic afectează în mod diferit persoanele, tratamentul trebuie personalizat. De asemenea, dacă trauma este în curs de desfășurare, pentru ca tratamentul să aibă succes, aceasta trebuie stopată.
Cele mai frecvente medicamente indicate în tratarea sindromului de stres posttraumatic sunt antidepresivele. Ele ajuta la diminuarea unor simptome, precum tristețea, grijile și furia. Totuși, trebuie cunoscut faptul că uneori pot fi necesare mai multe încercări pentru a se găsi dozele și medicamentele potrivite. În cele mai multe cazuri, tratamentul medicamentos este prescris împreuna cu ședințe de psihoterapie, tocmai pentru ca efectele să fie cât mai bune.
Cercetările arată că sprijinul din partea familiei și a prietenilor este extrem de important în recuperarea pacientului. Există mai multe tipuri de psihoterapie ce pot fi urmate, dar acest lucru depinde de caracteristicile personale ale pacientului. Există metode care țintesc direct tabloul clinic produs și metode care se concentrează asupra problemelor sociale, familiale sau de la locul de muncă. În cazuri speciale, terapeutul poate combina diferite terapii pentru a obține rezultatele dorite.
Indiferent de tip, psihoterapia are ca scop educarea pacientului cu privire la simptome, identificarea factorilor declanșatori, dar și învățarea unor modalități prin care se poate face față acestora. Restructurarea cognitivă poate ajuta o persoană să înțeleagă corect și să accepte amintirile. În unele cazuri, oamenii își amintesc în mod distorsionat lucrurile, simțindu-se vinovați sau rușinați. Prin această metodă se încearcă consolidarea amintirilor în mod realist.
Concluzii
Sindromul de stres posttraumatic este o afecțiune care poate să apară în urma unor evenimente traumatice. Este normal ca orice individ să resimtă frică și neliniște dupa astfel de episoade, dar acestea scad treptat în intensitate, până la dispariție. Atunci când acestea nu dispar, ba chiar se înrăutățesc, se poate vorbi despre sindromul de stres posttraumatic. Fără tratament adecvat, această tulburare poate duce la complicații extrem de neplăcute.
În cazul în care considerați că un anumit eveniment a fost mult prea intens pentru dumneavoastră, iar amintirea lui interacționează cu rutina zilnică, este posibil să aveți nevoie de ajutor specializat.