top of page
Writer's pictureIulia Blănaru-Maier

Terapia prin expunere

Updated: Sep 18


terapia prin expunere


Terapia prin expunere este o formă a terapiei comportamentale ce are ca scop ajutarea individului să depășească frica sau anxietatea asociate cu o anumită activitate sau situație specifică. Practic, această terapie prin expunere ne ajută să rupem cercul vicios al evitării, cerc ce ne menține și ne accentuează anxietatea.


A face terapie prin expunere presupune a ne confrunta cu obiectul sau situația care ne declanșează starea de frică sau de anxietate. Această confruntare se face repetitiv, de obicei gradual și într-o anumită perioadă de timp, până în punctul în care distresul cauzat de respectivul obiect sau situație descrește semnificativ.


Scopul principal al expunerii este acela de a reduce frica și de a scădea evitarea, iar asta se întâmplă învățând că frica, anxietatea și evitarea nu ajută în reducerea anxietății dar și că e important să conștientizăm că fricile sunt de cele mai multe ori nejustificate în raport cu realitatea.


Terapia prin expunere are diferite forme:


1 Expunerea in vivo: presupune expunerea la obiectul sau situația anxiogenă pe viu. De exemplu, o persoană cu fobie de înălțimi (acrofobie) poate confrunta această frică urcând direct la un etaj superior al unei clădiri înalte sau poate staționa pe un pod.


2 Expunerea în imaginar: presupune imaginarea stimulului anxiogen, de preferat cu cât mai multe detalii specifice. În această situație clientul își imaginează că urcă în clădirea înaltă și că admiră panorama de la ultimul nivel.


3 Expunerea în realitate virtuală: presupune folosirea tehnologiei pentru a facilita expunerea atunci când aceasta nu poate fi realizată in vivo. Ea ne facilitază accesul la situațiile anxiogene, rezultatele expunerii în V.R. (virtual reality) fiind similare expunerii directe (1).


4 Expunerea interoceptivă: presupune activarea senzațiilor fizice - inofensive dar temute. De exemplu, terapia prin expunere în tulburare de panică vizează provocarea senzațiilor asociate cu atacul de panică , cum ar fi hiperventilarea sau creșterea pulsului. Scopul său este de a infirma asumpția conform căreia senzațiile fizice sunt urmate de evenimente precum atacul de cord sau situații umilitoare.


În ce situații apelăm la terapia prin expunere?


- Fobii specifice (terapia prin expunere reprezintă astăzi principalul tratament pentru tratarea fobiilor specifice)

- Tulburarea de anxietate generalizată

- Tulburarea de anxietate socială

- Tulburarea de panică

- Tulburarea de stres-postraumatic

- Tulburarea obsesiv-compulsivă


Așadar, dacă te confrunți cu una din problemele de mai sus, îți recomand să iei legătura cu un psiholog și să începi expunerea.


În situația în care nu ai acces la un psiholog sau nu ești pregătit pentru a începe un demers terapeutic, am creat pentru tine un ghid care te va ajuta să aplici principiile terapiei prin expunere pe cont propriu, in ritmul tău, așa cum simți că ți se potrivește.




1 Opriş D, Pintea S, García-Palacios A, Botella C, Szamosközi Ş, David D. Virtual reality exposure therapy in anxiety disorders: a quantitative meta-analysis. Depress Anxiety. 2012 Feb;29(2):85-93. doi: 10.1002/da.20910. Epub 2011 Nov 7. PMID: 22065564.

Comments


bottom of page