top of page
  • Writer's pictureIulia Blănaru-Maier

Gaslighting: când manipularea psihologică devine otravă pentru minte


gaslighting


Gaslighting este o formă subtilă, dar periculoasă, de manipulare psihologică care poate afecta grav starea de sănătate mentală și emoțională a unei persoane. Termenul "gaslighting" provine dintr-un film clasic din anii 1940, "Gaslight", în care personajul principal încearcă să își facă soția să creadă că este nebună prin manipularea mediului înconjurător. Această tactică insidioasă este în continuare utilizată în relații interpersonale, locuri de muncă și alte domenii, având consecințe devastatoare asupra victimelor.


Gaslighting-ul începe adesea cu comportamente subtile și subversive, menite să submineze încrederea și stabilitatea unei persoane. Persoana abuzatoare poate nega experiențele și sentimentele victimei, punând la îndoială propria sa percepție a realității. Aceasta poate include negarea evenimentelor care au avut loc, minimalizarea emoțiilor și invalidarea experiențelor trăite de victimă.


Un alt aspect al gaslighting-ului constă în răsturnarea rolurilor, în care abuzatorul se prezintă ca victimă și invers. Prin această strategie manipulativă, abuzatorul încearcă să își asume controlul și să evite responsabilitatea pentru propriile acțiuni. Prin inducerea sentimentului de vinovăție și confuzie, abuzatorul își menține puterea asupra victimei și își distruge treptat încrederea în sine.

Un element-cheie al gaslighting-ului este crearea unei dependențe emoționale și financiare față de abuzator. Acesta poate exercita controlul prin limitarea accesului victimei la resurse și sprijin extern. În timp, victima poate începe să se îndoiască de propria sa valoare și de capacitatea de a lua decizii corecte, devenind astfel tot mai vulnerabilă în fața abuzului.


Efectele gaslighting-ului pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală a unei persoane. Victimele pot dezvolta anxietate, depresie și probleme de încredere în sine. Eroziunea lentă a stimei de sine și manipularea constantă pot duce la sentimente de disperare și izolare. Este important să înțelegem că gaslighting-ul este o formă de abuz și nu reflectă defecte ale personalității sau capacităților victimei.

Dacă te afli într-o relație sau într-un mediu în care experimentezi gaslighting, este crucial să cauți ajutor și sprijin. Iată câteva pași pe care îi poți lua:

  1. Identifică comportamentele de gaslighting: Fii atent la semnele de manipulare psihologică și învață să le recunoști. Aceasta poate fi o primă etapă importantă în conștientizarea abuzului și în luarea de măsuri pentru a te proteja.

  2. Caută sprijin: Discută cu prieteni de încredere, membri ai familiei sau profesioniști în sănătatea mentală care te pot ajuta să înțelegi situația și să găsești resurse adecvate. Nu te izola și nu te teme să ceri ajutor.

  3. Păstrează o perspectivă sănătoasă: Încrederea în propria ta percepție și în realitatea ta este crucială. Învață să îți validezi experiențele și să te concentrezi asupra propriei tale autenticități.

  4. Stabilește limite și distanțează-te: Distanțarea de abuzator poate fi dificilă, dar poate fi esențială pentru recuperare. Stabilește limite clare și evită să intri în confruntări care pot escalada situația.

  5. Caută terapie: Consilierea și terapia pot fi extrem de benefice în recuperarea de la efectele gaslighting-ului. Un terapeut specializat te poate ajuta să explorezi traumele și să înveți să-ți reconstruiești încrederea în tine și în ceilalți.

Este important să înțelegem că gaslighting-ul nu este o problemă personală a victimei, ci este o tactică manipulatoare utilizată de abuzatori. Prin conștientizarea acestei forme de abuz și prin căutarea sprijinului adecvat, putem începe să ne reconstruim stima de sine și să ne recăpătăm controlul asupra vieții noastre. În final, nu suntem neputincioși în fața manipulării, iar căutarea unei vieți sănătoase și autentice este un drept pe care toți merităm să-l avem.


Te aștept la cabinet!

Comments


bottom of page